natura umana

Ajungem in punctul cand luam decizii gresite, influentate de imprejurari. Si trebuie sa invatam sa traim cu greselile facute. Si sa invatam din ele. Toti gresim. Asta e natura umana. Ne pierdem prieteni pentru ca nu stim cum sa-i tinem aproape. Ne indepartam de famile. Si ramanem singuri. Si cand ne trezim singuri si goi in mijlocul vietii ni se face frica. Si putem invata din frica. Putem si trebuie sa invatam din toate greselile pe care le facem. Fiecare om ajunge la un punct in viata cand trebuie sa se descurce pe cont propriu. Universul are un fel de a-ti pune obstacole in cale. Situatii care iti modeleaza drumul. Am invatat de mic ca cel mai bine te descurci singur. Am invatat sa stau cuminte si sa dau impresia ca nu stiu nimic. Am invatat multe.
Cand am iubit prima data m-am speriat. Toata filozofia mea de viata s-a prabusit. Nu mai eram singur. Nu trebuia sa mai trec prin viata singur. Si m-am lasat pacalit. Si mi-a ramas un gust amar cand castelul meu din carti de joc s-a prabusit in jurul meu. Si mi-am repetat la infinit ca tot mai bine e singur. Fara atasamente, fara sentimente fara sa simti ceva pentru cineva. Dar nu e asa. Pentru ca nimic nu se compara cu iubirea. E mai bine sa iubesti si sa pierzi ce ai iubit, decat sa nu iubesti deloc. Chiar daca in final ramai singur.
E uimitor cum un gest te face sa-ti schimbi viata. Cum o imbratisare te determina sa apuci pe alt drum. Cum arunci la gunoi un plan calculat cu grija ca sa te arunci in vartej. Si sa vezi unde te duce. Si sa lasi in urma ce iubesti si ce nu vrei sa pierzi.
Am un defect. Unii dintre voi l-ar considera un avantaj. Nu revin niciodata asupra unei decizii importante. Chiar daca e gresita. Si nu incerc sa schimb decizia cuiva. Chiar daca consider ca e gresita. Chiar daca nu vreau sa plece. Fiecare trebuie sa facem greseli. Altfel cum am mai invata ceva?
Imi doream candva sa pot sa vad viitorul. Sa vad variante din propriul viitor, sa le explorez si sa o aleg pe cea corecta. Dar imi dau seama acum ca e gresit. Sunt suma experientelor, deciziilor si greselilor mele. Fara asta as fi nimic. Cu ce ma ajuta sa aleg varianta corecta de viitor? Calea cea mai simpla? Nu as mai fi eu cel care ajunge acolo. Alea iacta est.