Jurnal de Razboi

Un telefon. Un simplu telefon te smulge din existenta cotidiana. Varul meu. Veniti la urgente ca l-am adus pe tata la spital. O iau pe mama din mijlocul pregatirilor de anul nou si plecam. Ajungem acolo. VArul meu cel mic, cu o cafea in mana, ne pune la curent. Probleme cu inima. Ma uit in jur. Imi aduc aminte de ultima oara cand am fost aici. Mergem sa il vedem pe unchiul. Rade la mine prin usa de la urgente. Isi ridica tricoul si imi arata abdomenul innegrit. Clatin din cap. Ii arde de ras. Imi iau o cafea si ies la tigara. Ma uit la verii mei, matusa, mama... Ne-am adunat toti. De patru ani nu ne-am mai vazut asa. Stam la intrarea ambulantelor si vorbim. Mai vine o ambulanta. A treia de cand stam acolo. Bolnavi, raniti... Ma uit pe coridorul lung si iar imi aduc aminte de ultima oara cand am fost aici. Urc scarile la etajul 1 si ma duc catre o usa. O recunosc. Mi-a ramas intiparita in memorie. Cand doctorul a iesit si mi-a pus o mana pe umar. Si mi-a zis " S-a dus...". Imi aduc aminte de bunica mea cand stateam langa usa asta si stiam ca nu o sa fie bine dar speram, de tatal Cristinei pe care nu am putut sa-l privesc in ochi si sa-i spun condoleante. Cristina copilul scump de 20 ani care a murit intr-un mod absurd. Imi aduc aminte de Kinu zis Chinezu' zis Kinu cel Bland facut praf cu masina pe autostrada. Imi aduc aminte cum nu am putut sa-i privesc prietena in ochi si am iesit afara. Flashuri. Imi aduc aminte de moartea din jurul meu. O simt aici. Miroase a moarte aici. Cobor scarile si imi mai iau o cafea. Afara ai mei inca discuta. Ma alatur lor. Glume. Radem. Prea fals. Se vede ca ne fortam. Un porumbel se loveste brusc de zidul de beton de la intrarea ambulantelor si cade. Mort. Tresarim toti. Se face liniste. Varul meu se duce il ridica si il pune undeva de unde sa nu-l ia cainii. Unchiul iese. SE plictiseste. Ne uitam unii la altii si iar facem glume. Ma gandesc ce circumstante neobisnuite ne-au adunat pe toti acolo. Cu cateva ore inainte de intrarea in noul an. Unchiul termina ultima analiza si vrea sa plece. Nu vrea sa ramana. Vrea sa mearga acasa cu familia. Plecam pe rand, asa cum am venit. Sting tigara o arunc jos si o calc cu bocancul. Arunc o ultima privire catre spitalul acum scufundat in bezna noptii. O ambulanta intra cu girofarurile aprinse. Ridic din umeri si plec.